Sectorul Filozofie al Institutului de Istorie, în colaborare cu Catedra Filosofie, Istorie şi Metodologia Cercetării a Universităţii AŞM şi Asociaţia pentru Filosofie din Republica Moldova, au organizat, la 19 noiembrie 2015, un ciclu de manifestări ştiinţifice consacrate Zilei Mondiale a Filosofiei. Conform tradiţiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit Conferinţa ştiinţifică, „Filosofia şi perspectiva umană”, ajunsă la cea de-a XIII-a ediţie, după care au avut loc întâlniri cu tinerii preocupaţi de filosofie, comemorări, lansări de carte.
La eveniment au participat Ana Pascaru, dr. hab., şef Sector Filosofie, Institutul de Istorie AŞM, dr. hab., prof. Victor Ţvircun, coordonator al Secţiei ştiinţe umanistice şi arte, dr. Tatiana Potâng, prorector Universitatea AŞM, acad. Alexandru Roşca, dr.hab. prof. Gheorghe Bobână, Institutul de Istorie al AŞM, dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, secretar ştiinţific al Institutului de Istorie, oameni de ştiinţă, consacraţi domeniului, tineri cercetători, studenţi.
În cuvântul său introductiv, dr. hab., Ana Pascaru, şef Sector Filosofie, Institutul de Istorie AŞM a subliniat că întrunirile care au loc la Zilele Mondiale ale Filosofiei sugerează într-un fel de a ne opri din goana interminabilă de a prinde ceva mai bun, dar să încercăm să vedem cu ce realizări venim, ce am obţinut, ce facem cu ceea ce am obţinut şi cel mai important, ce avem de făcut. Important este şi faptul că problemele care se discută, şi nu doar cele teoretice, să fie racordate la ceea ce se întâmplă în societatea noastră, ce se întâmplă în general în lume, ce oferă această lume şi ce oferim noi acestei lumi. „Şi pentru că orice filosofie, orice cultură moare, este important ca ceea ce facem noi în domeniul filosofiei pentru cultură, să aducem contribuţii la dezvoltarea culturii, pentru că un neam fără cultură se pierde, iar filosofia este fundamentul care ajută cultura să perpetue, ajută ca valorile nu numai să fie utilizate, dar şi valorificate, iar prin aceasta să contribuim la formarea de noi valori”, a specificat dr.hab. Ana Pascaru. Aceasta, a mai precizat cercetătorul, este de fapt şi intenţia de a păstra în continuare tradiţia de Ziua Filosofiei, tradiţie care a început din 2002.
Coordonatorul Secţiei ştiinţe umanistice şi arte, dr. hab., prof. Victor Ţvircun, a felicitat participanţii cu ocazia Zilei Mondiale a Filosofiei, fiind convins că aceasta este un prilej nu doar pentru cei care sunt preocupaţi nemijlocit de cercetarea problemelor din domeniul filosofiei, ci şi pentru fiecare om care gândeşte, care aplică gândirea sa în activitate, are tangenţă cu filosofia. Totodată, Domnia Sa a exprimat certitudinea că tradiţia stabilită acum 13 ani va perpetua şi asta pentru că probleme cu care se confruntă societatea, nu doar din Republica Moldova, dar societatea umană, în general, cere răspunsuri şi soluţionări ale acestor probleme. Actuale şi semnificative sunt aceste întruniri mai ales în contextul actual, a accentuat prof. Ţvircun, pentru că astăzi, „noi ne aflăm în perioada de criză, criză economică profundă, dar vorbind de aceasta, noi nu o putem separa de criza din domeniul spiritualităţii, din domeniul gândirii”.
Filosofii şi toţi cei îndrăgostiţi de filosofie au fost felicitaţi de secretarul ştiinţific al Institutului de Istorie, dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, care a transmis participanţilor mesajul de salut din partea conducerii institutului. Înainte de a spune că „filosofia este mama tuturor ştiinţelor”, dr. Corlăteanu a relevat că viaţa de astăzi este de neconceput fără această grea misiune academică, ştiinţifică, dar şi frumoasă în acelaşi timp. Secretarul ştiinţific a subliniat şi un aspect care are relevanţă în contextul acestei manifestări şi anume faptul că, din vara anului 2013, de când activează împreună cu echipa filosofilor, s-a remarcat în această echipă un colectiv mic, dar foarte prolific care a demonstrat pe parcursul acestei perioade o pregătire ştiinţifică academică de înaltă prestanţă, dar şi o disciplină şi o insistenţă în a realiza absolut toate planurile propuse, inclusiv capacitatea de a produce lucrări de prestigiu.
„La facultate am reţinut un lucru: că filosofia este cea mai bătrână ştiinţă şi acum mă gândesc, deşi este atât de înaintată, filosofia a reuşit să nască ştiinţe conexe şi să fie pe parcursul anilor la fel de actuală cum a fost cu mii de ani în urmă”, a menţionat în cuvântul său introductiv dr. Tatiana Potâng, prorector al Universităţii AŞM. Prorectorul a ţinut să specifice că deşi filosofia nu este atât de atractivă pentru toată lumea, că nu este un produs de larg consum, este totuşi o ştiinţă de perspectivă care poate oferi o carieră de succes. A felicitat reprezentanţii şi îndrăgostiţii celei mai vechi ştiinţe cu frumoasă ocazie şi a dorit succes participanţilor la conferinţă, exprimând, totodată, bucuria pentru studenţii Universităţii AŞM care au comunicări în plen, în speranţa că, ulterior, vor alege acest domeniu pentru a persevera, pentru a avea şi performanţe şi pentru a demonstra că filosofia într-adevăr este mama tuturor ştiinţelor.
În cadrul intervenţiei sale, dr. hab., prof. Victor Juc, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, a menţionat că manifestările care se desfăşoară anual la Academie pun în discuţie două probleme. În primul rând, sunt evidenţiate noile elaborări ştiinţifice în domeniu, iar în al doilea rând, este examinată situația cu predarea cursurilor de filosofie în instituțiile de învăţământ. Filosofia, a specificat profesorul, rămâne o sursă importantă de elaborare a metodelor noi de cercetare, chiar dacă aceasta nu mai este ştiinţa ştiinţelor cum era în Grecia Antică, dar este o ştiinţă care abordează problemele antropologiei, bioeticii, filosofiei tehnicii, filosofiei ştiinţelor agrare, filosofiei şi comunicării etc.
Comunicarea susţinută de dr.hab. Ana Pascaru a vizat aspecte privind contemporanitatea conexiunilor filosofiei, adică, în ce măsură conexiunea din domeniile filosofiei sunt importante pentru reînnoirea filosofiei, să vină cu şi mai multe elemente pe care le deschide societatea bazată pe cunoaştere, oportunităţile ei la problemele fundamentale, inclusiv la perpetuarea societăţii. Într-un alt context, şeful Sectorului Filosofie a specificat că pe parcursul a patru ani, împreună cu colegii, vor pune vor pune accent pe nou proiect, derulat în cadrul sectorului, „Integrarea tradiţiilor filosofiei în societatea bazată pe cunoaştere”, care este de fapt o continuare a proiectului din anul trecut. Prin realizarea acestui proiect se încearcă punerea pe tapet a tuturor domeniilor care sunt prezente în cadrul Sectorului de Filozofie.
Agenda conferinţei a inclus două module: Filosofia în lumea contemporană şi Filosofia şi învăţământul. În cadrul acestora au intervenit dr.hab., prof.univ. Gheorghe Bobână, Institutul de Istorie al AŞM, care a conferenţiat la subiectul „Lucian Blaga, Constantin Noica: Modelul cultural Dimitrie Cantemir”; dr.hab. Valeriu Capcelea, Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi a avut ca temă de comunicare „Filosofia în faţa provocărilor societăţii postmoderne”; dr. Rodica Ciobanu, conf. univ. UnAŞM, „Integritatea societăţii. De la tradiţionalism spre normativism”. Comunicări ştiinţifice au susţinut dr. Alexandru Cosmescu, dr. Serghei Sprincean, ICJP, cerc. Nicolae Bodean, Institutul de Istorie etc.
Organizaţia UNESCO a declarat în anul 2002, la Sesiunea a 169-a, 19 noiembrie Ziua Mondială a Filosofiei. Aceasta este marcată anual, în fiecare zi de joi a lunii noiembrie. Începând cu 2003, în Republica Moldova se încearcă a menţine această tradiţie.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM