Evenimente

Institutul de Istorie (MECC), Secția Istorie Modernă a organizat la 26 martie 2021 prin intermediul platfomei Google Meet masa rotundă UNIRILE ROMÂNILOR DE LA 1918: GENERAL ȘI SPECIFIC. Lucrările au fost moderate de cercetătorii Ion NEGREI şi dr. Cristina GHERASIM. Cu un cuvânt de salut a venit dr. hab. Nicolae Enciu, director adjunct pentru probleme de știință al Institutului de Istorie. La dezbateri au participat: dr. hab. Nicolae Enciu, dr. hab. Constantin Ungureanu,  Ion Negrei, cercetător științific, dr. Eugen-Tudor Sclifos, dr. Andrei Emilciuc, dr. Cristina Gherasim, Igor Chiosa, cercetător științific etc.

În cadrul dezbaterilor au fost abordate următoarele subiecte:

• Ideea unității naționale în programele revoluționarilor români de la 1848-1849
• Cultivarea ideii unității naționale românești de la Mica Unire (1859) la Marea Unire (1918)
• Primul Război Mondial și problema reîntregirii statului național român (1914-1916). Formularea priorităților: antantofilii și germanofilii. Basarabia sau Ardealul?
• Gradul de manifestare a conștiinței naționale în diferite zone ale spațiului românesc și la diferite categorii sociale de populație
• Comportamentul elitelor intelectuale. Manifestări ale solidarității panromânești. Acte de renegare și rătăcire națională
• Implicarea bisericii în procesele de afirmare națională a românilor la 1918. Cele 2 altare ale bisericii române
• Factorul militar în formularea, apărarea și consolidarea unității naționale românești
• Cultura română – liant al unității naționale. Vigoarea culturii românești în teritoriile înstrăinate
• Au fost țăranii pentru Unire? Conservatismul identitar
• Unire condiționată și unire necondiționată: factorii ce au determinat aceste soluții
• Modelul basarabean, modelul bucovinean și modelul transilvănean  (mecanismul politic) de unire cu patria mamă- România
• Desăvârșirea unității naționale românești: materializarea voinței naționale sau fructificarea unei conjuncturii internaționale de către politicieni?