Întruniri ştiinţifice

Centrul de Cultură şi Istorie Militară şi Institutul de Istorie al AŞM, în colaborare cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Ambasada Republicii Polonia în Republica Moldova, au organizat joi, 17 septembrie 2015, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională cu genericul „Consecinţele pactului Molotov-Ribbentrop” şi lansarea Expoziţiei „Catyn”. Evenimentul s-a desfăşurat în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară şi i-a avut drept moderatori pe Dr. Vitalie CIOBANU, Şeful Centrului de Cultură şi Istorie Militară şi Colonelul Jan MYSZCZYNSKI, Ataşat al Apărării, militar şi aero al Republicii Polonia în Republica Moldova.

În mesajul său de salut, dl Artur MICHALSKI, Ambasadorul Republicii Polonia în Republica Moldova a ţinut să menţioneze că „Semnarea acestui pact este o crimă împotriva umanităţii, fapt care a produs o stare de uimire şi confuzie în mediul politico-diplomatic mondial, deoarece nimeni nu s-ar fi aşteptat la o înţelegere germano-sovietică, avându-se în vedere ideologiile politice antagonice şi declaraţiile făcute în trecut de cele două state, în care se condamnau reciproc. Semnarea la Moscova a Pactului de neagresiune pe 23 august 1939, de către miniştrii de externe a celor două state, Joachim von Ribbentrop din partea Germaniei şi Viaceslav Molotov din partea URSS-ului, s-a realizat într-un cadru neoficial. Referitor la acest document, un aspect important este controversata anexă secretă, prin care statele semnatare îşi delimitau în primul rând sferele de influenţă în Europa”.

Istoria omenirii a consemnat numeroase omoruri în masă pe timp de război petrecute pe teatrul operaţiunilor militare. Despre impactul acestor operaţiuni de distrugere în masă organizate de URSS împotriva Poloniei a vorbit istoricul Ion ŞIŞCANU, dr.hab., prof.univ., vice-ministru al Educaţiei, în comunicarea „Polonia - prima victimă a pactului Molotov-Ribbentrop” şi istoricul Anatol PETRENCO, prof. univ., dr.hab., (Universitatea de Stat din Moldova) în comunicarea „Procesul de la Nürnberg: condamnarea selectivă a crimelor de război”.

În luările de cuvânt au mai participat şi alţi cercetători ştiinţifici, profesori universitari, lectori, etc., lista şi titlurile comunicărilor cărora pot fi regăsite în programul conferinţe.

Expoziţia vernisată în aceeaşi sală vine să amintească de împlinirea celor 75 de ani de la comiterea crimelor de la Catyn, unde, în baza deciziei lui I.V. Stalin, sovieticii au ucis aproape 22000 de ofiţeri polonezi.

Din păcate, experienţa istorică arată că nesancţionarea unor fapte reprobabile, cum este crima de la Catyn, duce invariabil la repetarea lor.

Astăzi, nimeni nu este la adăpost de reapariţia acestui flagel internaţional, care, alături de terorismul de grup, ameninţă întreaga lume.

Aplanarea „faliilor” politice, psihologice şi de altă natură, instaurarea unui climat de colaborare, dacă nu chiar de cooperare între ţările vecine pot face, cu timpul, să se estompeze umbrele sângeroase ale trecutului şi să se deschidă un nou drum pe calea păcii durabile.

Autor:

Dr. Mariana Ţîbulac-Ciobanu