În perioada 25-28 august 2016, la Cluj-Napoca, și-a ținut lucrările primul Congres Național al Istoricilor Români, acțiune științifică în cadrul căreia au participat peste 500 de persoane. Programul Congresului cita prezența, cu comunicări științifice, a circa 450 de istorici din România, Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Italia, Austria, Germania, Franța, Israel și Canada. După cum au catalogat-o istoricii din România, aceasta a fost cea mai mare manifestare științifică din domeniul istoriei, din România, din ultimii 36 de ani.
Alături de principala instituție organizatoare, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a colaborat Academia Română, Comitetul Național al Istoricilor din România, alte instituții. Printre coorganizatori s-a numărat și Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, avându-l pe directorul institutului dr. hab. Gheorghe Cojocaru, în calitate de membru în Comitetul științific al Congresului, delegația istoricilor din Republica Moldova însumând un număr impunător, printre aceștia, fiind prezenți 17 cercetători de la Institutul de Istorie al AȘM, fiecare prezentând un subiect relevant din problemele arzătoare ale istoriei.
Lucrările congresului s-au ținut în circa 50 de ateliere tematice. Subiectele abordate în cadrul atelierelor au cuprins o gamă foarte variată (a se vedea pagina congresului) de chestiuni dintre cele mai importante, după părerea organizatorilor, la etapa actuală.
Lucrările au fost deschise prin discursul academicianului Ioan Aurel Pop, întitulat „Meseria de istoric la începutul mileniului al treilea”, care, o dată în plus, a subliniat faptul că „…viața oamenilor care au trăit în trecut este considerată de către înțelepți memoria colectivă a comunității pământești. Cu alte cuvinte, de-a lungul timpului, s-au adunat fapte, întâmplări, evenimente, procese etc., care se constituie în zestrea omenirii, în patrimoniul societății, într-un adevărat tezaur de viață” (I.A.Pop).
Lucrările congresului se desfășurau de la ora 9.00 dimineața până la ora 20.00 seara, fiind organizate pe ateliere, în aulele Universității Babeș-Bolyai. În fiecare zi a lucrărilor au fost organizate câte 2 sesiuni în plen, și, în paralel, câteva mese rotunde pe cele mai variate probleme contemporane de istorie, noi metodologii de cercetare, arhivistică și didactică istorică.
Prelegeri în plen au susținut academician Dan Berindei, academician Victor Spinei, academician Alexandru Zub, academician Dinu Giurescu, despre menirea istoriei astăzi, despre istorism și conștiința de sine, despre școala, astăzi. Atenție sporită a suscitat comunicările prof. dr. Șerban Papacostea, dr. Ovidiu Cristea, prof. dr. Gheorghe Cliveti, prof. dr. Ioan Scurtu, prof. dr. Bogdan Murgescu, prof. dr. Vasile Pușcaș, dr. Ioan Drăgan ș.a.
Pe parcursul congresului, de la deschidere și până la închiderea lucrărilor a fost prezent Târgul de carte istorică de la diferite edituri, participanții beneficiind de reduceri substanțiale la cărțile procurate. În pauzele între ateliere și sesiuni aveau loc lansări de carte cu prezența autorilor, editorilor, sau a celor care au pregătit edițiile lansate.
Silvia Corlăteanu-Granciuc