Institutul de Istorie al ASM, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, a organizat pe 8 iunie 2017 conferinţa ştiinţifică aniversară „Prima revistă bisericească în spaţiul basarabean (La 150 de ani de la apariţia revistei Kišinevskie Eparhial'nye Vedomosti)". În cuvântul de deschidere a Conferinţei dr. hab. Elena Ploşniţa, secretar ştiinţific a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, a subliniat importanţa marcării evenimentului consacrat aniversării celor 150 de ani de presă bisericească în spaţiul basarabean. Întemeierea presei bisericeşti în eparhia Chişinăului şi Hotinului, în 1867, poate fi atribuit unui eveniment cultural şi spiritual, care a marcat viaţa religioasă a întregii eparhii. Lucrările manifestării ştiinţifice au fost găzduite de Sala de Conferinţe a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi au fost moderate de pr. dr. Eugen Onicov, profesor la Academia de Teologie Ortodoxă din Chişinău.

Dr. Nicolae Fustei, a precizat că în urma decretului din 17 februarie 1867, emis de către Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, a fost fondată revista eparhială Kišiniovskie Eparchial'nye Vedomosti (Buletinul eparhiei Chişinăului). Primul număr al revistei apare, începând cu 1 iulie 1867. Este cea dea a doua publicaţie oficială a provinciei (primul periodic basarabean - Bessarabskie Oblastnye Vedomosti, se edita din 1854). Ediţia bilingvă a buletinului eparhiei Chişinăului şi Hotinului s-a realizat „în ruseşte şi în limba cea moldovenească" timp de patru ani (1867-1871), însă ediţia bilingvismului a fost respectata doar în primii doi ani de apariţie, versiunea română a buletinului fiind abandonată treptat. Programul revistei a fost întocmit de către profesorii Seminarului Teologic şi era alcătuit din două părţi: una oficială şi alta neoficială. Cea oficială era strict rezervată pentru hotărârile administraţiei imperiale cu privire la viaţa bisericească: circulare ale conducerii eparhiale locale. Pe când cea neoficială cuprindea diverse statistici privitoare la istoricul eparhiei; texte-explicaţii la Sf. Scriptură şi opera Sf. părinţi ai Bisericii Ortodoxe; diverse „învăţături" destinate pentru predici, materiale de etnografie, arheologie, literatură sau folclor. Publicaţiile apărute în paginile revistei aveau caracter mai mult ştiinţific, chiar începând de la primele numere.

În finalul manifestării, conf. univ. dr. Silvia Grossu, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM, de la numele AO „Mitropolitul Gurie Grosu" a oferit o donaţie de carte Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei - „Mitropolitul Gurie - operă zidită în destinul Basarabiei", ediţie îngrijită şi coordonată de Silvia Grosu şi apărută în anul 2016 la editura Epigraf (320 P). Mitropolitul Gurie Grosu, fiind una dintre cele mai distinse personalităţi basarabene, care în anii 1902-1917, a publicat numeroase materiale cu caracter istoric, moral, religios şi misionar în paginile buletinului eparhial.