Conţinuturi

Tracii, geto-dacii. Formaţiuni statale incipiente şi statale la geto-daci.

Autorii antici despre geografia tracilor septentrionali şi unitatea geto-dacică: teritoriul, ocupaţiile, aspectul fizic, limba daco-geţilor. Principalele descoperiri arheologice. Istoriografia din secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea despre geto-daci. Geto-dacii în istoriografia contemporană.

Periodizarea procesului organizării teritorial-statale la geto-daci. Autorii antici despre formaţiunile statale incipiente şi statale la geto-daci. Istoriografia privind Dacia în timpul lui Burebista şi Decebal: probleme controversate, discuţii şi concepţii.

Provinciile romane Dacia şi Moesia Inferior.

Izvoare scrise, epigrafice, numismatice şi vestigii arheologice referitoare la provinciile romane Dacia şi Moesia Inferior, relaţiile cu Lumea „barbară”.

Civilizaţia romană din Dacia şi Moesia Inferior în istoriografie. Romanizarea şi creştinarea populaţiei autohtone. Rolul romanilor în formarea poporului român. Principalele probleme controversate.

Etnogeneza poporului român.

Teorii referitoare la etnogeneza poporului român. Argumentele acestor teorii. Izvoarele arheologice referitoare la romanitatea nord-dunăreană de la sfârşitul secolului al III-lea şi până la începutul secolului al VIII-lea. Istoriografia contemporană despre etapele principale ale formării limbii române şi a poporului român.

Relaţiile românilor cu migratorii târzii şi ţările vecine în secolul IX - mijlocul secolului XIV.

Principalele publicaţii de izvoare. Românii în izvoarele medievale timpurii. Istoriografia problemei privind raporturile dintre populaţia autohtonă şi migratori. Relaţiile cu ţările vecine. evoluţia societăţii româneşti în perioada de până la formarea statelor independente medievale.

Întemeierea şi consolidarea statelor medievale independente. Ţara Moldovei şi Ţara Românească.

Izvoarele scrise şi arheologice despre apariţia formaţiunilor statale în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. Istoriografia problemei privind întemeierea ţărilor române independente, a politicii interne şi externe promovate de primii domni. Semnificaţia domniilor lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun. Principalele probleme controversate, discuţii şi concepţii.

Moldova în anii domniei lui Ştefan cel Mare şi a urmaşilor săi.

Principalele publicaţii şi izvoare istorice, referitoare la domnia lui Ştefan cel Mare. Istoriografia privind politica internă şi externă promovată de Ştefan cel Mare. Problema raporturilor lui Ştefan cel Mare cu Imperiul Otoman şi a evoluţiei politicii externe a Ţării Moldovei în primele decenii ale sec. al XVI-lea.

Societatea medievală românească în secolul al XIV-lea – începutul secolului al XVI-lea.

Izvoare documentare şi narative. Istoriografia problemei. Populaţia, structura socială, dezvoltarea economică, viaţa rurală şi urbană, comerţul, drumuri comerciale internaţionale. Probleme controversate, discuţii şi concepţii.

Regimul suzeranităţii otomane în Ţările române în secolul al XVI-lea - începutul secolului al XVIII-lea.

Principalele publicaţii de izvoare româneşti şi străine referitoare la etapele instaurării suzeranităţii otomane, stabilirii obligaţiilor politice, economice şi militare ale Ţărilor române faţă de Imperiul Otoman. Istoriografia problemei „capitulaţiilor” încheiate între Poarta Otomană şi ţările române. Statutul politico-juridic al ţărilor române. Teritorii româneşti sub administraţia directă a Imperiului Otoman.

Situaţia politică externă a Ţărilor române în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVIII-lea.

Principalele publicaţii de documente. Istoriografia problemei relaţiilor Ţărilor române cu Polonia şi Imperiul Habsburgic. Răscoala lui Ion Vodă, strângerea dinastiei muşatine în Ţara Moldovei. Unirea Ţărilor române sub conducerea lui Mihai Viteazul. Istoriografia privind prima unire politică a Ţărilor române. Situaţia politică a Ţărilor române în secolul al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea. Istoriografia relaţiilor româno-ruse în sec . XVII – începutul sec. al XVIII-lea.

Principatul Transilvaniei sub suzeranitate otomană (1541 – 1699)

Principalele publicaţii de documente. Istoriografia privind evoluţia politică internă şi externă a Principatului Transilvaniei în secolele XVI-XVII. Problema celor „trei naţiuni” şi situaţia românilor. Relaţiile politice, economice şi culturale cu Moldova şi Ţara Românească

Regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească (1711-1821).

Principalele publicaţii de izvoare referitoare la situaţia Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul fanariot. Istoriografia privitoare la etapele regimului fanariot. Aprecierea esenţei reformelor fanariote în istoriografie. Problema politicii interne şi externe promovate de domnii fanarioţi: concepţii şi discuţii.

Ţările române în sistemul relaţiilor internaţionale în secolul al XVIII-lea. Războaiele ruso-austro-turce şi consecinţele lor pentru ţările române.

Principalele publicaţii de izvoare. Istoriografia problemei privind ,,Chestiunea orientală”. Principalele lucrări ştiinţifice referitoare la politica marilor puteri europene faţă de ţările române: concepţii şi discuţii. Istoriografia problemei privind consecinţele războaielor ruso-austro-turce din secolul al XVIII-lea pentru Moldova şi Ţara Românească. Continuarea dezmembrării teritoriale a Ţării Moldovei.

Cultura Ţărilor române în secolul al XIV-lea - începutul secolului al XVIII-lea.

Publicaţii de izvoare referitoare la istoria culturii Ţărilor române în evul mediu. Principalele lucrări în istoriografie referitoare la etapele principale ale dezvoltării culturii medievale româneşti, unităţii ei în spaţiul românesc, influenţei curentelor culturale europene asupra culturii româneşti. Principalele lucrări ştiinţifice referitoare la istoria instituţiilor culturale, domeniilor de creaţie în secolul al XIV-lea – începutul secolului al XVIII-lea.

Războiul ruso-turc de la 1806-1812. Anexarea Basarabiei de către Imperiul rus.

Principalele publicaţii de izvoare ruseşti şi româneşti referitoare la problema Principatelor române în timpul războiului ruso-turc de la 1806-1812. Istoriografia rusă, sovietică şi românească despre războiul ruso-turc de la 1806-1812 şi urmările sale pentru Principatele române.

Statutul Basarabiei în cadrul Imperiului rus.

Principalele publicaţii de izvoare. Istoriografia problemei (rusă, sovietică, românească etc.) Istoriografia contemporană. Legislaţia ţaristă privind statutul juridic al Basarabiei („Aşezământul oblastei Basarabia”). Evoluţia regimului politico-administrativ al Basarabiei: de la autonomie la gubernie rusească.

Schimbările socio-demografice în Basarabia în anii 1812-1918 şi în spaţiul din stânga Nistrului în anii 1792-1918. Colonizarea ţinutului cu populaţie alogenă.

Principalele publicaţii de izvoare. Istoriografia rusă, sovietică şi românească privind politica ţarismului de colonizare a Basarabiei şi a spaţiului din stânga Nistrului cu populaţie alogenă. Consecinţele politici migraţioniste a ţarismului.

Evoluţia vieţii economice şi structurii sociale a Basarabiei şi a spaţiului din stânga Nistrului în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Izvoare.

Principalele publicaţii de izvoare. Istoriografia sovietică şi românească privind procesele economice şi sociale din Basarabia şi spaţiul din stânga Nistrului în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Reformele burgheze. Caracterul agrar al economiei Basarabiei.

Politica ţarismului de deznaţionalizare şi rusificare în Basarabia (1812-1918) şi în spaţiul din stânga Nistrului (1792-1918).

Principalele publicaţii de izvoare. Istoriografia românească interbelică şi contemporană. Esenţa şi consecinţele politicii antinaţionale şi de deznaţionalizare.

Cultura Basarabiei în anii 1812-1918.

Istoriografia sovietică şi românească interbelică. Istoriografia contemporană. Rusificarea învăţământului public. Activitatea literaţilor şi a oamenilor de ştiinţă basarabeni. Legăturile culturale ale Basarabiei cu România.

Mişcarea naţională în Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.

Izvoare. Istoriografia românească interbelică. Istoriografia contemporană. Aripa moderată şi cea radicală a mişcării naţionale. Presa românească din ţinut şi rolul ei în deşteptarea conştiinţei naţionale. Rolul organizaţiilor naţional-culturale şi a celor politice în lupta pentru realizarea dezideratelor naţionale la începutul sec. XX.

Revoluţia de la 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.

Publicaţiile de izvoare româneşti privind anul 1821. Discuţii în istoriografie despre caracterul mişcării de la 1821. Documentele de program ale revoluţiei. Proclamaţia de la Padeş. T.Vladimirescu şi Eteria. Problema aprecierii importanţei revoluţiei de la 1821 în procesul de modernizare a Principatelor române.

Regulamentele organice. Principatele române în timpul regimului regulamentar.

Principalele izvoare. Istoriografia privind Regulamentele Organice, rolul lor în evoluţia Ţărilor române. Corelaţia dintre elementele modernizatoare şi spiritul conservator al Regulamentelor Organice. Problema unirii Principatelor române în textele Regulamentelor Organice. Problema aşa-numitului „articol adiţional”. Accelerarea modernizării societăţii româneşti în perioada domniilor regulamentare.

Revoluţia de la 1848-1849 în Ţările române.

Principalele publicaţii de documente privind evenimentele revoluţionare din Ţările române în 1848-1849.

Istoriografia românească privind revoluţia de la 1848-1849 în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Premisele, forţele sociale, obiectivele generale ale revoluţiei. Particularităţi şi similitudini ale Revoluţiei Române în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Revoluţia Română şi Basarabia. Consecinţele revoluţiei. Concepţii, discuţii.

Unirea Principatelor Române.

Colecţii de documente interne şi străine privind procesul de unificare a celor două principate române. Curentele istoriografiei româneşti despre unirea Principatelor române la 1859. Istoriografia sovietică şi cea din Republica Moldova. Mişcarea unionistă din cele două principate. Adunările ad-hoc. Marile puteri şi unirea Principatelor române. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Recunoaşterea internaţională a Unirii.

Reformele lui Al.I. Cuza.

Publicaţii de izvoare. Principalele probleme şi concepţii ale istoriografiei româneşti despre reformele lui A.I.Cuza. Istoriografia contemporană. Realizarea de către Al. I. Cuza a amplului program de reformare a societăţii, de modernizare şi consolidare a statului român şi de înzestrare a lui cu instituţii moderne.

Cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878).

Principalele publicaţii de documente româneşti privind războiul pentru cucerirea independenţei de la 1877-1878.

Reflectarea luptei pentru independenţă naţională a României în operele de sinteză a istoricilor români. Istoriografia contemporană despre războiul pentru independenţă. Proclamarea independenţei (9 mai 1877). Participarea României la războiul din 1877-1878. Pacea de la Berlin. Reanexarea la Imperiul rus a celor trei judeţe sud-basarabene. Însemnătatea cuceririi şi recunoaşterii independenţei României.

România şi teritoriile româneşti înstrăinate în anii primului război mondial.

Culegerile de documente şi principalele lucrări cu caracter memorialist privind participarea României la prima conflagraţie mondială. Principalele lucrări de sinteză a istoricilor români. Istoriografia contemporană. Neutralitatea României. Intrarea României în război pentru reîntregirea naţională. Campaniile din anii 1916-1917. Transilvania, Bucovina şi Basarabia în timpul primului război mondial. Importanţa reintrării României în război la 1918 pentru reîntregirea naţională.

Unirea Basarabiei, Bucovinei şi a Transilvaniei cu România.

Izvoare. Literatură basarabeană cu caracter memorialist privind evenimentele de la 1918. Istoriografia românească despre Marea Unire. Starea actuală a investigaţiilor istoriografice privind problema Unirii de la 1918. Lupta de eliberarea naţională din Basarabia şi spaţiul din stânga Nistrului în 1917-1918. Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Principalele probleme şi discuţii din istoriografia contemporană.

Viaţa social-economică şi politică a statului Român în anii 1918-1940.

Izvoare. Istoriografie. Periodizarea vieţii politice din România în anii 1918-1940 şi caracterizarea lor. Constituţia din 1923, partidele politice. Constituţia din 1938 şi instaurarea monarhiei autoritare a lui Carol al II-lea.

Viaţa politică şi etapele evoluţiei economice a Basarabiei în perioada interbelică. Încadrarea provinciilor româneşti în viaţa politică şi economia naţională a României. Istoriografia sovietică şi cea română despre situaţia politică şi economică a Basarabiei în cadrul statului român. Istoriografia contemporană.

RASS Moldovenească (1924 – 1940). Viaţa social-economică şi politică.

Izvoare. Istoriografia problemei. Scopurile creării RASSM. Discuţia problemei creării RASSM în instanţele unionale şi ucrainene. Economie şi societate. Înfăptuirea colectivizării forţate. Foamea din anii 1932-1933. Represiile politice. Politica de „moldovenizare” şi impactul ei asupra vieţii culturale.

Cultura şi ştiinţa în România interbelică (1918-1940).

Izvoare. Istoriografia problemei. O nouă etapă în viaţa spirituală. Întregirea culturii şi ştiinţei româneşti în cultura şi ştiinţa europeană. Realizări în matematică, medicină, biologie, ştiinţe tehnice etc. Sinteze în domeniul ştiinţelor umaniste. Cultura şi ştiinţa din Basarabia.

Anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa de către URSS.

Izvoare. Istoriografia problemei. Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele lui pentru România. Notele ultimative sovietice adresate guvernului României în iulie 1940. Orientarea politicii externe a României spre Germania. Pierderea nordului Transilvaniei şi a Cadrilaterului.

Instaurarea regimului totalitar comunist în Basarabia. Abuzurile staliniste la crearea RSS Moldoveneşti. Represiile politice.

Participarea României în al doilea război mondial.

Sursele documentare. Istoriografi problemei. Caracterizarea principalelor etape de participare a României în cel de-al doilea război mondial.

Regimul de administrare în Basarabia. Guvernământul Transnistriei.

Lovitura de stat din 23 august 1944. Convenţia de armistiţiu de la Moscova din 12 septembrie 1944. Contribuţia României la victoria Naţiunilor Unite asupra Germaniei fasciste. Probleme controversate, opinii.

Reinstaurarea şi evoluţia regimului totalitar în RSSM până în anii 80 ai secolului XX).

Izvoare. Istoriografia problemei. Reanexarea Basarabiei, Bucovinei şi ţinutului Herţa de către URSS. Reinstaurarea regimului comunist în RSSM. Sistemul politic şi administrativ. Foametea din anii 1946-1947 şi consecinţele ei. Deportările. Colectivizarea agriculturii. Monopolul politic al Partidului Comunist. Industria şi agricultura. Experimentele voluntariste în economie. Relaţiile sociale. Procesele migraţioniste. Politica de deznaţionalizare promovată de regimul totalitar comunist. Mişcarea de opoziţie faţă de regimul comunist.

Tranziţia României spre regimul comunist şi evoluţia lui până în 1989.

Izvoare. Istoriografia problemei. Regimul de ocupaţie sovietică în România. Partidele politice şi guvernările în perioada august 1944- februarie 1945. Procesul de comunizare a României. Reforma agrară. Lichidarea monarhiei şi proclamarea Republicii (30 decembrie 1947). Regimul politic în anii 1948-1965. Represiile politice. Procesele social-economice. Dictatura lui N.Ceauşescu (1965-1989). Viaţa politică. Politica externă. Cultura în anii ’50-’80. Mişcarea de opoziţie faţă de regimul comunist.

Mişcarea de renaştere naţională a românilor din RSSM la sfârşitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea.

Izvoare. Istoriografia problemei. „Perestroica” în URSS. Mişcarea pentru transformări democratice şi drepturi naţionale în RSSM. Constituirea Frontului Popular din Moldova şi a altor formaţiuni obşteşti şi politice. Lupta pentru limba română şi grafia latină. Mişcarea separatistă a forţelor proimperiale. Alegerile democratice din 1990. Proclamarea suveranităţii.

Căderea regimului dictatorial în România. Tranziţia spre o societate democratică.

Izvoare. Istoriografia problemei. Revoluţia din decembrie 1989 în România. Transformările democratice. Revenirea la sistemul politic pluripartidist. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Guvernările. Reformele social-economice şi culturale. Politica externă. Creşterea rolului României în relaţiile internaţionale. Aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană. Relaţiile cu Republica Moldova.

Republica Moldova la etapa actuală.

Izvoare. Istoriografia problemei. Destrămarea imperiului sovietic după puciul de la Moscova din august 1991. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 şi semnificaţia ei. Tranziţia spre o societate democratică. Sistemul partidelor politice. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Activitatea Parlamentului şi a Guvernului Republicii. Desfăşurarea reformelor economice şi sociale: confruntări şi dificultăţi. Reformarea sistemului teritorial-administrativ. Politica externă şi relaţiile internaţionale ale Republicii Moldova la etapa actuală. Republica Moldova în cadrul organismelor internaţionale. Orientarea spre integrarea în Uniunea Europeană.