Anunţuri

La 26 iunie 2018, ora 15.00, în sala de conferințe a Muzeului de Etnografie și Istorie Naturala (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 82, Chișinău, Republica Moldova) domnul  Igor Cereteu, doctor în istorie, conferențiar universitar, va susține în Consiliul Ştiinţific Specializat  DH 15. 611.02 – 01 din cadrul Institutului de Istorie teza de doctor habilitat cu tema: CARTEA ROMÂNEASCĂ VECHE ÎN ESTUL MOLDOVEI (sec. XVI-XIX) specialitatea 611.02 Istoria Românilor (pe perioade).

Anexa 11

Se anunţă susţinerea tezei de doctor habilitat

Pretendent - doctor în istorie, conferențiar universitar Igor CERETEU

Consultant ştiinţific - doctor habilitat în istorie, profesor cercetător, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române, specialitatea 611.02 – Istoria Românilor (pe perioade), Institutul de Istorie, Chișinău Andrei EȘANU.

Consiliul ştiinţific specializat  DH 15.611.02-01 din cadrul Institutului de Istorie

Tema tezei Cartea românească veche în Estul Moldovei (sec. XVI-XIX)

Specialitatea 611.02 Istoria Românilor (pe perioade)

Data 26 iunie 2018 Ora 15.00

Local Muzeul National de Etnografie și Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 82, Chișinău, Republica Moldova). Sala de conferințe

Principalele  publicaţii  ştiinţifice  la  tema  tezei  autorului:

1. Cereteu Igor. Cartea românească veche şi modernă în fonduri din Chişinău. Catalog. Cuvânt înainte de Prof. dr. Iacob Mârza. Iaşi: Tipo Moldova, 2011, 407 p., il. ISBN: 9789731684970
2. Cereteu Igor. Cartea bisericească în mănăstirile din Republica Moldova. Ediție enciclopedică. Chișinău: Tipografia centrală, 2016, 502 p. ISBN 978-9975-53-739-1
3. Cereteu Igor. Valoarea documentară şi semnificaţia istorică a notelor posesorale. În: RIM, nr. 4, 2004, p. 81-88 ISSN 1857-2022
4. Cereteu Igor. Comori bibliofile ieşene în Basarabia (sec. XVII-XVIII). În: Românii în Europa medievală (între Orientul bizantin şi Occidentul latin). Studii în onoarea profesorului Victor Spinei. Volum îngrijit de Dumitru Ţeicu, Ionel Cândea, Muzeul Brăilei. Editura Istros, Brăila, 2008, p. 479-506 ISBN: 978-973-1871-17-2
5. Cereteu Igor. Prezenţe bibliofile râmnicene în Basarabia (sec. XVIII-XIX). În: Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 12, II, 2008, p. 78-97. ISSN 1453-9314
6. Cereteu Igor. Tipărituri transilvănene în Basarabia (a doua jumătate a sec. XVIII şi primele două decenii ale sec. XX). În: Tyragetia. Istorie. Muzeologie. Serie nouă. Vol. II [XVII], 2008, nr. 2, p. 163-174 ISSN 1857-0240
7. Cereteu Igor. Circulaţia vechilor cărţi româneşti de Blaj, Sibiu, Braşov, Viena şi Buda în Basarabia. În: Bibliologie şi patrimoniu cultural naţional: cercetare – valorificare – perspective, Alba Iulia, 2009, p. 253-276 ISBN 978-973-109-165-5
8. Cereteu Igor. Circulația tipăriturilor românești din secolul al XIX-lea de la Mânăstirea Neamț în Basarabia. În: Transilvania, nr. 11-12, 2010, p. 121-135 ISSN 0255 0539
9. Cereteu Igor. Circulația cărții românești vechi de la Iași în Moldova de răsărit. În: Anuarul Muzeului Literaturii Române Iași, Anul IV, 2011, p. 20-38 ISSN: 2066-7469

10.  Cereteu Igor. Din istoria cercetării cărții și tiparului în Basarabia. În: Cultură și politică în sud-estul Europei (sec. XV-XX). Materialele sesiunii științifice din 1 septembrie 2010. Coordonatori: acad. Andrei Eșanu, dr. prof. Constantin Iordan, Chișinău: CEP USM, 2011, p. 108-118 ISBN 978-9975-71-157-9

11.  Cereteu Igor. Evenimente istorice din secolele XVII-XVIII atestate în însemnări pe manuscrise și cărți vechi cu circulație în Țara Moldovei. În: Tyragetia. Istorie. Muzeologie. Serie nouă. Vol. V. [XX] nr. 2, 2011, p. 152-153 ISSN 1857-0240

12.  Cereteu Igor. Biblioteca mănăstirii Hârbovăț. Reconstituire. În: Anuarul Institutului de Istorie a Moldovei, 2012, p. 130-144 ISBN 978-9975-4078-6-1

13.  Cereteu Igor. Itinerarii basarabene ale cărții românești de Buzău. În: Transilvania. Sibiu, 2012, nr. 5-6, p. 33-38 ISSN 0255 0539

14.  Cereteu Igor. Itinerarii basarabene ale cărții românești vechi. În: RIM, 2012, nr. 3, p. 55-73 ISSN 1857-2022

15.  Cereteu Igor. Unele considerații privind difuzarea cărții vechi tipărite la Chișinău. În: Tyragetia. Istorie. Muzeologie, Serie nouă, Vol. VI [XXI] nr. 2, 2012, p. 235-242 ISSN 1857-0240

16.  Cereteu Igor. Biblioteca mănăstirii Hirova în secolul XIX – începutul secolului XXI. În: Biserica Ortodoxă din interfluviul pruto-nistrean (1813-2013). Coordonatori: Pr.Dr.Octavian Moșin, conf. univ. dr. Ion Gumenâi. 14-15 octombrie 2013. Chișinău, 2013, p. 134-141 ISBN 978-9975-4496-4-9

17.  Cereteu Igor. Cărţi vechi bisericeşti din biblioteca Mănăstirii Frumoasa. În: Magazin bibliologic, 1-4, 2013, p. 112-120 ISSN 1857-1476

18.  Cereteu Igor. Completări și precizări la istoria bibliotecii mănăstirii Suruceni. În: Biblio Scientia. Revistă de biblioteconomie și științele comunicării, nr. 9, 2013, p. 10-28 ISSN 1857-2278

19.  Cereteu Igor. Valori cărturărești din biblioteca mănăstirii Curchi. În: RIM, 2, 2013, p. 27-48 ISSN 1857-2022

20.  Cereteu Igor. Cărți vechi din biblioteca mănăstirii Țigănești. În: Biblio Scientia. Revistă de biblioteconomie și științele comunicării, nr. 9, 2014, p. 72-81 ISSN 1857-2278

21.  Cereteu Igor. Contribuții la istoria bibliotecii mănăstirii Noul Neamț. În: RIM, nr. 3, 2014, p. 33-54 ISSN 1857-2022

22.  Cereteu Igor. Pagini din istoria bibliotecii mănăstirii Hâncu. În: Tyragetia. Istorie Muzeologie. Serie nouă. Vol. VIII [XXIII]. 2014. nr. 2, p. 139-154 ISSN 1857-0240

23.  Cereteu Igor. Cărți vechi din biblioteca mănăstirii Saharna. În: Magazin bibliologic. 1-4, 2015, p. 47-54 ISSN 1857-1476

24.  Cereteu Igor. Cutremurele de pământ în spațiul moldav în secolele XVI-XIX. În: RIM. Nr. 3, 2015, p. 23-55 ISSN 1857-2022

25.  Cereteu Igor. Mențiuni meteorologice în cronici și însemnări vechi din secolul XVI până în primele decenii ale secolului XVIII. În: Mediul și schimbarea climei: de la viziune la acțiune. Conferința internațională. Chișinău. Republica Moldova, 5-6 iunie 2015, p. 10-12 ISBN 978-9975-9898-7-9

Rezumatul tezei

Cercetarea cuprinde introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 393 de titluri, 257 pagini de text de bază (până la Bibliografie), 26 tabele și diagrame la Anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în peste 40 lucrări ştiinţifice.

Scopul lucrării este cercetarea fenomenului răspândirii și circulației cărții românești vechi în estul spațiului românesc în secolele XVI-XIX în baza surselor documentare, a însemnărilor manuscrise și valorificarea însemnărilor manuscrise cu scopul de a evidenția, analiza și sintetiza subiectele principale desprinse din conținutul acestora.

Obiectivele lucrării rezidă în: identificarea nivelulului de cercetare a problemei în știițna istorică românească; conturarea imaginii generale despre activitatea tipografică în Țările Române, pentru a estima rolul fiecărui centru tipografic în piezajul cultural românesc; valorificarea surselor istorice pentru a identifica perioadele istorice și împrejurările politice, care au facilitat difuzarea literaturii românești în estul Moldovei în perioada care ne preocupă; reevaluarea informațiilor despre unele cărți tipărite la Chișinău în perioada 1815-1830, a căror datare era nesigură și a propune, în baza documentelor de arhivă și a deducțiilor formulate o altă datare, care în opinia noastră nu comportă incertitudini; identificarea în baza surselor documentare a itinerariilor cărții românești vechi până în Basarabia și a stabili rolul fiecărui centru tipografic în completarea cu literatură a bibliotecilor instituțiilor religioase; elucidarea în limitele informațiilor de arhivă și a însemnărilor manuscrise înființarea și evoluția bibliotecilor mănăstirești din stânga Prutului și identificarea celor mai bogate biblioteci, pentru a putea stabili rolul și locul acestora în dezvoltarea culturală a Basarabiei; valorificarea însemnărilor manuscrise de pe cărțile vechi, pentru a stabili rolul și rostul lor pentru știința istorică românească:  identificarea evenimentelor istorice din însemnări, pentru a le corobora cu alte surse documentare în vederea precizării veridicității lor; sistematizarea informațiilor din însemnările manuscrise și din alte surse istorice pentru a contura un tablou al mișcărilor tectonice în spațiul moldav; prelucrarea însemnărilor manuscrise despre observațiile meteorologice și conturarea cronicii acestora în perioada care ne preocupă; acumularea din însemnări a datelor despre observațiile astronomice pentru a închega un repertoriu al eclipselor de lună și de soare și ale semnelor cerești.

Noutatea științifică a lucrării constă în faptul că pentru prima dată în istoriografia românească a fost abordată în complexitatea ei problema tiparului, circulației cărții și au fost valorificate însemnările manuscrise, din care pe lângă subiectul difuzării literaturii românești la est de Prut au fost elucidate subiecte ca: evenimente istorice, cutremure de pământ și mențiuni meteorologice.

Valoarea teoretică a lucrării constă în analiza fenomenului tiparului și a circulației cărții românești în estul Moldovei în sec. XVI-XIX, prin aplicarea principiului pluridisciplinarității.

Valoarea aplicativă. În legătură cu caracterul pluridisciplinar al lucrării, rezultatele acestei cercetări pot fi aplicate în lucrări științifice elaborate de către istorici, teologi, filologi etc.

Rezultatele științifice principiale înaintate spre susținere. În urma investigațiilor în problema istoriei răspândirii și circulației cărții românești în estul Moldovei în secolele XVI-XIX am atins anumite rezultate științifice, pe care le-am înaintat spre susținere:

-          am stabilit perioadele răspândirii cărții românești vechi la est de Prut pe segmentul cronologic cercetat;

-          am identificat titlurile de carte românească cu circulație în estul Moldovei, tipărite în perioada 1508-1830, necunoscute mediului științific românesc ca parte a fenomenului circulației valorilor bibliofile românești în acest spațiu;

-          am identificat, transliterat și am pus în valoare însemnările manuscrise, inedite circuitului științific, care reflectă răspândirea cărții românești vechi pe teritoriul Basarabiei și problemele conexe cărții;

-          am stabilit momentul începutului tipăririi cărților în tipografia de la Chișinău,  am reevaluat și datat corect unele ediții presupuse: a Bucoavnei (1814), Tipicului (1821), Începuturile învățăturii creștinești și Catihizul în scurt (1828) și de asemenea am confirmat datarea micilor slujbe tipărite în anul 1826 și datate în BRV cu anul 1823;

-          am identificat itinerariile de circulație ale cărților românești din estul Moldovei, cât și centrele prin care acestea au pătruns în Basarabia: capitala Țării Moldovei – târgul Iași, prin negustori, colportori, ierarhi ai Bisericii; mănăstirea Neamț, prin monahi, pelerini și colportori, târgul Huși, prin ierarhii Episcopiei Hușului;

-          am dezvăluit tabloul prezenței cărților românești în așezămintele monastice din spațiul pruto-nistrean; cele mai importante centre de credință creștină și cultură din acest spațiu – mănăstirile Căpriana, Curchi, Frumoasa, Răciula, Vărzărești, Hârbovăț, Noul Neamț au devenit focare de răspândire a culturii scrise prin carte;

-          am identificat, localizat, confirmat și precizat datarea evenimentelor, faptelor și întâmplărilor semnalate în însemnările manuscrise;

-          am valorificat însemnările manuscrise referitoare la mișcările seismice din spațiul moldav și am elaborarat un repertoriu al cutremurelor de pământ din această regiune, cu indicarea efectelor acestora asupra populației din spațiul pruto-nistrean;

-          am selectat informațiile și am elaborarat în baza însemnărilor manuscrise cronica observațiilor meteorologice din spațiul istoric al Moldovei de la începutul secolului al XVI-lea până în 1830, cu accent asupra teritoriului din stânga Prutului.

În totalitatea lor aceste rezultate confirmă că tipăriturile românești au circulat destul de intens în acest spațiu, mai ales până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când manuscrisele sunt înlocuite în mod covârșitor cu tipăriturile. Valoarea documentară a însemnărilor manuscrise este probată prin informația, pe care o oferă despre fenomenele naturale și evenimentele istorice.

Implementarea rezultatelor. Rezultatele științifice au fost implementate prin publicarea a două monografii si peste 60 de articole, utilizate în elaborarea comunicărilor la conferințe și simpozioane științifice. De asemenea, tezele din lucrare pot fi utilizate în elaborarea cursurilor pentru învățământul universitar, suporturi didactice la cursurile de master, pentru elaborarea tezelor de licență și masterat.