Istoric

Problematica cercetărilor efectuate în cadrul Institutului de Istorie al A.Ş.M. a cuprins următoarele direcţii de investigaţii ştiinţifice: Tracii septentrionali geto­-dacii, romanizarea lor şi procesele etnogenetice; Ţara Moldovei în contextul civi­lizaţiei medievale europene; Basarabia şi Transnistria sub regim ţarist (1812-1917); Istoria Basarabiei şi Transnistriei în perioada interbelică şi a celui de-al Doilea Război Mondial; Istoria Moldovei în perioada postbelică, Istoria regională şi a localităţilor din Republica Moldova; Istoria culturii şi a ştiinţei din R. Moldova.

Toate aceste cercetări fac parte din direcţia prioritară „Probleme actuale ale istoriei Moldovei în contextul general european din cele mai vechi timpuri până în prezent".

În cadrul acestei problematici, prin eforturile cercetătorilor institutului s-a reuşit să se realizeze şi să se editeze (în ciuda greutăţilor financiare) un număr însemnat de lucrări ştiinţifice de prestigiu pentru ştiinţa academică istorică de la noi. Au fost pregătite cadre de tineri cercetători, care au susţinut teze de doctor în ştiinţe istorice pe teme actuale din istoria naţională. Conducătorii unor direcţii ştiinţifice din cadrul Institutului: m. c. D. Dragnev, m. c. A. Eşanu, dr. hab. I. Chirtoagă, dr. hab. AL. Agachi, dr. L. Bulmaga etc., au contribuit substanţial la realizarea tezelor de doctorat la nivelul cerinţelor actuale, creând şcoli ştiinţifi­ce de tineri cercetători. Un număr însemnat de tineri cercetători a fost pregătit în instituţiile ştiinţifice şi universităţile din România. În 1992, un colectiv de autori (coordonator D. Dragnev) publică prima lucrare de sinteză, scrisă de Pe poziţii noi: Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri până în epoca moderna. Următoarea lucrare de sinteză: Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998 apare în 1998 (ed. II, 2004), este scrisă de istorici de la Chişinău şi Bucureşti (coordonator Ioan Scurtu).

Principalele cercetări în domeniul istoriei antice s-au concentrat în cadrul Institutului de Arheologie al A.Ş.M. şi al Universităţii de Stat din Moldova. Cercetătorii Institutului de Istorie au participat la abordarea unor aspecte privind această tematică în colaborare cu U.S.M. în cadrul unui Centru Interdepartamental, care a funcţio­nat până în 2004. Dintre problemele cercetate pot fi menţionate unele aspecte privind romanizarea, continuitatea populaţiei romanizate, etnogeneza români­lor şi premisele formării statului medieval. În „Revista de istorie a Moldovei" au fost publicate mai multe articole semnate de cunoscuţii arheologi şi istorici: Ion Niculiţă, Ion Hâncu, Lazăr Polevoi etc., consacrate istoriei tracilor nord-dună­reni, cercetării destinului băştinaşilor din spaţiul pruto-nistrean în antichitate şi în evul mediu timpuriu etc. Au fost publicate cărţile: Ion Hâncu. Vetre strămoşeşti din Republica Мoldova. Materiale arheologice informaţii didactice (2003); Gh. Posti­că. Românii din codrii Moldovei în evиl mediu timpuriu (1994); Evиl mediu timpuriu în Мoldova (coordonator D. Dragnev, 1994); I. Niculiţă. Traco-getica. Materiale şi studii (2004) etc.

În atenţia cercetătorilor direcţiei ştiinţifice „Istorie medievală" condusă de m. c. D. Dragnev s-au aflat problemele dezvoltării istorice a Moldovei medievale in contextul civilizaţiei europene. O contribuţie substanţială prezintă studierea problemelor privind aşezările rurale din estul Ţării Moldovei, evoluţia habitatului din perspectiva surselor documentare şi arheologice. S-a cristalizat imaginea autentică a rusticului din spaţiul pruto-nistrean în secolele XIV – începutul sec. al XIX-lea (studiile din „Revista de Istorie a Moldovei” semnate de S. Tabuncic, A. Popovici, Т. Ciobanu etc.).

În aria preocupărilor ştiinţifice ale cercetătorilor Institutului de Istorie în colaborare cu cei din universităţi s-au încadrat şi cercetările de sinteză consacrate vieţii şi activităţii tuturor voievozilor Ţării Moldovei în timpul aflării lor Pe tron, începând cu Dragoş-Vodă şi terminând cu Alexandru Ioan Cuza (Domnii Ţării Moldovei. Studii, volum editat de Demir Dragnev (2005).

În contextul acţiunilor consacrate celor 500 de ani de la trecerea în eternitate a domnului Moldovei Ştefan cel Mare şi celor 300 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir au fost realizate o serie de investigaţii privind viaţa şi activi­tatea acestora şi rolul lor în istorie, valorificarea moştenirii culturale: D. Drag­nev, I. Caşu, E. Dragnev, V. Pâslariuc. Ştefaп cel Mare şi Sfânt în contextul epocii sale şi a posterităţii (2004); A. Eşanu, V. Eşanu. „Descrierea Moldovei" de Dimitrie Cante­mir în cultura europeană (2004); Idem. Epoca lui Ştefan cel Mare. Oameni, destine şi fapte (2004) etc.

În ultimul deceniu au fost, de asemenea, elaborate mai multe lucrări consa­crate politicii externe şi diplomaţiei Moldovei în secolele XV-XVII: L. Zabolotnîi. Raporturile dinastice şi diplomaţia de mariaj în relaţiile тoldo-­poloпe în a doua jumătate a sec. al XVI-lea mijlocul sec. al XVII-lea (2004); E. Baidaus. Politica şi diplomaţia Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) (1998).

Studii consacrate istoriei diplomaţiei Moldovei din epoca medievală au fost semnate de E. Cernenchi, iar politica internă şi externă a Moldovei de la începu­tul sec. al XVII-lea a fost studiată de V. Constantinov. Epoca domniilor fanariote a căpătat reflecţie în monografia lui D. Dragnev, Ţara Moldovei în epoca Luminilor (1999). Au fost publicate studii interesante privind situaţia Moldovei în contex­tul politicii Marilor Puteri în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. În acest context se înscriu lucrările Мoldova în relaţiile politice internaţionale (1763-1774) de Vl. Tcaci şi Мoldova în politica Marilor Puteri la începutul sec. al XIX-lea (1999) de Vl. Mischevca.

Pentru prima dată în Republica Moldova s-au efectuat (în cadrul U.P.S. „Ion Creangă" în colaborare cu Institutul de Istorie) cercetări ştiinţifice în domeniul relaţiilor politice, economice şi culturale moldo-greceşti. Vl. Mischevca şi P. Za­vistanos au publicat monografia Principele Constantin Ipsilanti. 1760-1818 (1999).

În ultimii ani se profilează şi o direcţie noua de cercetare a istoriei medievale a Moldovei: viaţa cotidiană, mentalităţi, sensibilităţi (studii semnate de A. Felea, L. Zabolotnîi, A. Lisnic etc.).

Se studiază, de asemenea, trăsăturile generale şi specifice ale dezvoltării unor zone ale Moldovei istorice ca: Bugeacul, Transnistria, Bucovina şi ţinutul Hotin. Au fost reconstruite diverse aspecte din viaţă politică, economică, socială şi culturală a regiunilor nominalizate, fiind totodată pus în circuitul ştiinţific un volum mare de documente şi materiale inedite referitoare la istoria acestor teritorii depistate în arhivele din Republica Moldova, România, Austria, Unga­ria (C. Ungureanu. Bucovina în perioada stăpânirii Austriei 1774-1918 (2003); I. Chirtoa­gă. Sud-Estul Moldovei şi stânga Nistrului (1484-1699) (1999); I. Gumenâi. Istoria ţinutului Hotin de la origini până la 1806 (2002). A fost publicată lucrarea semnată de A. Eşanu, V. Eşanu, Мoldova medievală. Structuri executive, militare şi ecleziastice (2001), consacrată realităţilor din spaţiul pruto-nistrean în sec. XV-XVII.

Istoricii medievişti au continuat să publice materiale documentare inedite, întruchipate în colecţia „Moldova în epoca feudalismului" (vol. VI, 1992; vol. VIII, 1996; vol. IX, 2004; vol. Х, 2005, întocmite de L. Svetlicinîi, D. Dragnev şi E. Вocearov).

O contribuţie esenţială la dezvoltarea disciplinelor istorice auxiliare le constituie studiile în domeniul paleografiei slavo-române şi româno-chirilice cu analiza principalelor publicaţii de texte paleografice, începând cu mijlocul sec. al XIV-lea, şi a principalelor cataloage de manuscrise slavo-române (D. Dragnev, I. Gumenâi. Paleografia slavo-română şi româno-chirilică (2001); Catalogul gene­ral al manuscriselor moldoveneşti păstrate în U.R.S.S. Colecţia bibliotecii mănăstirii Noul Neamţ (sec. XV-XIX. Alcătuitor Valentina Pelin (1989); Cartea Moldovei. Sec. XVII ­începutul sec. al XX-lea, vol. I-II (Biblioteca Ştiinţifică Centrală a A.Ş.M., 1990-1992).

Epoca modernă este, de asemenea, o preocupare importantă a multor cercetă­tori ai Institutului de Istorie. Au fost studiate procesele social-economice şi politice din perioada războiului ruso-turc din 1806-­1812, dezvoltarea istorică a Basarabiei în componenţa Imperiului ţarist în anii 1812-1917; organizarea administrativă, situaţia politică, economică şi financiară, starea şi dezvoltarea comerţului intern şi extern.

Un loc aparte în cercetările istoricilor modernişti din cadrul institutului îl ocupă problemele legate de mişcarea naţională, de spiritualitatea şi cultura din Basarabia, de situaţia politică, economică (I. Jarcuţchi, Vl. Mischevca. Pacea de la Bucureşti (din istoria diplomatică a încheierii tratatului de Pace ruso-turc de la 16 (28) mai 1812) (1992); Al. Agachi. Ocupaţia rusă a Principatelor Române (1806-1812) (2003); D. Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940 (1998); Gh. Negru, Ţarismul şi mişcarea naţională a ro­mânilor din Basarabia (2000), studii consacrate istoriei învăţământului teologic, semnate de D. Eţco etc.).

În baza unui bogat material documentar de arhivă, publicistic şi memorialis­tic, cercetătorii Institutului de Istorie au întreprins vaste investigaţii consacrate perioadei anilor 1900-1918: diverse aspecte ale politicii naţionale promovate de către guvernul ţarist, precum şi ale mişcării naţionale, particularităţile acestei mişcări; constituirea şi activitatea Sfatului Ţării şi proclamarea Republicii Popula­re (Democratice) Moldoveneşti în 1917, unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918 (Gh. Cojocaru. Sfatul Ţării. Itinerar (1998); A. Moraru, I. Negrei. Anul 1918. Ora astrală a neamului românesc (1998); I. Ţurcanu. Unirea Basarabiei cu România 1918 (1998); V. Popovschi. Republica Democratică Moldovenească (2001)). La dispoziţia cercetătorilor au fost puse valoroase documente inedite din arhivele ruseşti, referitoare la unele momente cruciale din istoria naţională modernă (I. Varta, Т. Varta. Мoldova şi Ţara Românească în timpul domniilor regulamentare. Docu­mente inedite din arhivele din Federaţia  Rusă, Ucraina şi Republica Мoldova (2003) I. Varta. Revoluţia de la 1848 în Ţările Roтâпe. Documente inedite din arhivele ruseşti (1998); Idem. Unirea Moldovei cu Ţara Românească (1853-1959) (2005).

Specialiştii în istoria interbelică a Basarabiei şi Transnistriei din cadrul institutului sunt preocupaţi de o serie de probleme privind integrarea Basarabiei în Statul Român, dezvol­tarea economică şi demografică a Basarabiei, viaţa politică şi cultura ei, politica etnoculturală promovată în R.A.S.S.M., represiunile staliniste din această republi­că (Gh. Cojocaru. Integrarea Basarabiei în cadrul României(1918-1923) (1997): N. Atanasov. Industria, comerţul, băncile şi sistemele de comunicaţie ale Basarabiei în anii 1918-1940 (2000); V. Nicolenco. Extrema dreaptă în Basarabia. 1923-1940 (1999): N. Enciu. Populaţia rurală a Basarabiei în anii 1918-1940 (2002); V. Galuscenco. Populaţia R.A.S.S.M. (1924-1940) (2001); E. Negru. Politica etnoculturală în R.A.S.S.M. (1924-­1940) (2003); К. Cтpaтиeвcкий. Гoлoд в 1932-1933 г. в Мoлдaвcкoй CCP (2001) etc.). O deosebită atenţie s-a acordat evenimentelor tragice din anii 1939-1941, precum şi celor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost, de asemenea, abordate şi elucidate diverse aspecte politice, militare şi social-eco­nomice ale istoriei Bucovinei în perioada acestui război (I. Şişcanu. Uniunea Sovietică - România,1940 (tratative în cadrul comisiilor mixte) (1995); М. Gribincea. Basarabia în primii ani de ocupaţie sovietică (1995); V. Stăvilă. De la Basarabia româ­nească la Basarabia sovietică, 1939-1945 (2000); P. Moraru. Bucovina în perioada iunie 1941- august 1944 (2004) etc.).

Cât priveşte problemele de istorie postbleică, iniţial se studiau selectiv numai problemele privitor la aşa ­numitele „pete albe”: foametea din 1946, deportările, represiunile regimului tota­litar (Гoлoд в Мoлдoвe (1946-1947). Cбopник дoкумeнтoв, (1993); I. Ţurcanu. Foametea din Basarabia în anii 1946-1947: mecanismul organizărü ei (1993); В. Пacaт. Тpудныe cтpaницы иcтopии Мoлдaвии. 1940-1950 (1994) etc.). În anii ce au urmat spectrul problemelor cercetate referitoare la această perioadă s-a lărgit considerabil. A sporit interesul faţă de istoria statului independent Republica Moldova (conflictul militar din Transnistria, politica externă a Republicii Мol­dova, relaţiile economice, culturale etc.). Cercetătorii au relevat factorii ce au determinat circumstanţele în care au decurs transformările politice, social-eco­nomice şi culturale în R.S.S.M., apoi în Republica Moldova. Au fost analizate perspectivele de dezvoltare a Republicii Moldova în contextul integrării euro­pene etc. (L. Bulmaga. Agricultura Moldovei (1950-1990). Aspecte social-economice (1999); Gh. Negru. Poli­tica etnolingvistică în RS.S. Moldovenească (2000); I. Caşu. Politica naţională în Мoldova Sovietică (1944-1989) (2000); В. Цapaнoв. Ceльcкoe хoзяйcтвo Мoлдoвы. Иcтopия и coвpeмeннocть (2004); М. Gribincea. Trupele ruse în Republica Мoldova. Factor stabilizator sau sursă de pericol? (1998); V. Gaiciuc, V. Ciobanu. Constituirea Armatei Naţionale (cronica evenimentelor 1982-1992) (1999); Gh. Cojocaru. Politi­ca externă a Repиblicii Мoldova. Studii (2001); Idem. Tratat de Uniune Sovietică (2005) etc.).

Un şir de studii este consacrat problemelor ce ţin de valorificarea şi repune­rea în circuitul actual de valori a mai multor monumente de istorie scrisă de mari personalităţi ale culturii naţionale din sec. XV-XIX. În cadrul direcţiei ştiinţifice „Istoria culturii şi ştiinţei” condusă de m. c. A. Eşanu au fost publicate studii consacrate istoriei învăţământului, cărţii şi tiparului, cronicilor şi cronica­rilor, raporturilor culturale cu alte popoare, monumentelor de istorie, de arte plastice şi arhitectură etc. (Valori şi tradiţii culturale în Мoldova. Culegere de studii (1993); A. Eşanu. Contribuţii la istoria culturii româneşti (1997); Un veac de aur în Мoldova (1643-1743); Contribuţii la studiul culturii şi literaturii române vechi. Culegere de studii (1996); N. Fuştei. Mitropolitul Dosoftei: viaţa şi activitatea (1991); A. Eşanu, V. Eşanu, N. Fuştei, V. Pelin, I. Negrei. Mănăstirea Căpriana (sec. XV-XX). Studiu istoric (2003).

În perioada anilor 1997-2004 istoricii de la Institutul de Istorie, în colaborare cu cadre didactice din universităţi şi licee, au editat tot setul de manuale la Istoria universală şi Istoria românilor pentru clasele IV-XII. Autori ai acestor manuale sunt: I. Niculiţă, Gh. Postică, D. Dragnev, E. Dragnev, P. Cocârlă, Gh. Gonţa, P. Parasca, I. Negrei, E. Danu, N. Chicus, I. Ojog, I. Şarov, N. Enciu, I. Şişcanu ş.a. Au fost, de asemenea, editate materiale didactice consacrate istoriei Transnistriei (2001) şi Bucovinei (2002).

Istoricii au publicat în această perioadă un set de descrieri monografice ale istoriei oraşului Chişinău (A. Eşanu, D. Poştarencu s.a.) a mai multor localităţi din Republica Moldova (A. Eşanu, A. Furtună, I. Leşco, V. Stăvilă, D. Poşta­rencu, I. Varta, I. Chirtoagă etc.).

Realizările istoricilor din Institutul de Istorie au fost prezentate la mai multe conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi simpo­zioane internaţionale şi republicane. În acest context, o deosebită rezonanţă ştiinţifică au avut următoarele forumuri: „Primul simpozion româno-turc din Republica Moldova în domeniul istoriei" (2000); „Raporturile moldo-grece în contextul relaţiilor internaţionale: Probleme şi perspective. Chişinău (2002); „Simpozionul ştiinţific internaţional moldo-polon consacrat memoriei marelui hatman Stanislaw Zolkiewski". Chişinău (2003); „Ştefan cel Mare - personalitate marcantă în istoria Europei", Conferinţă ştiinţifică internaţională. Chişinău (2004); „Dinastia Movileştilor - interferenţe politice şi culturale ale elitelor din Europa Centrală şi de Est în sec. XVI-XVII. Chişinău (2005); „O altă viziune a istoriei: imaginar, mentalităţi şi cotidian în istoria Moldovei", Conferinţa republicană. Chişinău (2000); „645 de ani de la începutul luptei pentru independenţă a Ţării Moldovei", Conferinţă republicană. Chişinău (2004) etc.